Cum s-a prăbușit piața imobiliară (și) în decembrie 2025 și ce spun, de fapt, cifrele despre cerere, ofertă, dobânzi și TVA

 

În ultimele săptămâni, în presă a apărut din nou o concluzie grăbită:
„Tranzacțiile s-au prăbușit în decembrie 2025, deci piața imobiliară e pe cale să cadă.”

Problema nu este că datele sunt greșite.
Problema este cum sunt citite.

Hai să punem lucrurile pe masă, cu cifre și grafice, nu cu impresii.

 

1. Ce s-a întâmplat, de fapt, în decembrie 2025

Da, în decembrie 2025 tranzacțiile au fost mai puține decât în decembrie 2024.

Date brute (unități individuale):

  • România:
    15.650 (dec. 2024) → 13.870 (dec. 2025) = -11,4%

  • București + Ilfov:
    5.935 → 4.783 = -19,4%

Asta se vede clar în graficul de mai jos:

Decembrie 2023 a fost un vârf excepțional, iar decembrie 2024 și 2025 sunt sub acel vârf.

Asta NU înseamnă automat „prăbușire”, ci că 2023 a fost un an atipic. Și o să vedem de ce.

 

2. Dacă scoatem lupa de pe o lună și ne uităm la anul întreg

Dacă piața „ar pica”, asta ar trebui să se vadă clar în datele anuale, nu doar într-o lună.

📊 Tranzacții anuale – România vs București + Ilfov

Ce arată cifrele:

  • România:
    2024: 168.960 → 2025: 159.879 = -5,4%

  • București + Ilfov:
    60.464 → 55.297 = -8,5%

Este o scădere? Da.
Este o prăbușire? Nu.

Este o încetinire după un an foarte bun (2024).

 

3. De ce 2024 a fost atât de sus: efectul de „recuperare”

Aici apare un mecanism esențial, pe care multe analize îl ignoră.

În 2023, piața a fost:

  • blocată de dobânzi mari

  • plină de „mai aștept puțin”

Cererea nu a dispărut, ci s-a amânat.

În 2024, o parte din această cerere s-a întors:

  • România: +6,6% YoY

  • București + Ilfov: +7,7% YoY

Este exact ca un arc:

  • comprimat în 2023

  • eliberat în 2024

  • care revine parțial în 2025

     

Asta explică de ce:

  • 2024 arată foarte bine

  • 2025 pare mai slab prin comparație, nu prin colaps

 

4. Partea ignorată de multe analize: oferta

Dacă tranzacțiile scad, întrebarea corectă nu este „nu mai cumpără lumea?”, ci:

Se mai livrează suficiente locuințe?

 

4.1 Locuințele livrate au scăzut clar

 

Ce se vede:

  • România:
    71.454 (2023) → 60.787 (2024) = -14,9%

  • București + Ilfov:
    21.048 → 16.979 = -19,3%

Pentru 2025, avem doar T1–T3:

  • B+IF: 12.463

  • România: 40.322

     

Chiar și fără T4, e clar că nu există o revenire a livrărilor.

Mai puține locuințe livrate = mai puține tranzacții posibile, chiar dacă cererea există.

 

4.2 Autorizațiile

 

Ce arată datele:

  • România:
    11,38 mil. mp (2022) → 8,67 mil. mp (2023) → 8,78 mil. mp (2024)

  • București + Ilfov:
    3,37 → 1,97 → 1,83 mil. mp

  • București:
    2,03 → 0,93 → 0,86 mil. mp

Scăderea este structurală, mai ales în București.

Deci pipeline-ul real este mai subțire decât pare.

 

5. Cererea a fost și ea frânată, dar din motive foarte concrete

 

5.1 IRCC - barieră matematică

  • IRCC în T4 2025 a fost peste 6%

asta duce la depășirea gradului de îndatorare de 40% pentru unii potențiali cumpărători.

Mulți cumpărători nu s-au mai încadrat, chiar dacă ar fi vrut să cumpere.

 

5.2 TVA - impact asupra deciziei

 

Să revenim la ideea de la început: prăbușirea numărului de tranzacții în decembrie 2025.

Ce s-a întâmplat în decembrie 2024? Se livrau ultimele locuințe cu TVA 5% contractate în 2023.

Ce s-a întâmplat în decembrie 2023? Se livrau ultimele locuințe (oricâte, nu doar prima) cu TVA 5% contractate în 2022 + presiune pentru locuințele deja finalizate pentru a fi cumpărate cu 5% TVA.

Ce s-a întâmplat în decembrie 2025? Nimic, doar teama că TVA a crescut la 21% pentru toate locuințele noi.

 

  1. De ce scad tranzacțiile fără să „pice” piața

Există două tipuri de crize imobiliare:

  1. Criză de preț
    - vânzări forțate, discounturi mari

  2. Criză de lichiditate
    - puține tranzacții, prețuri rigide

Datele din 2025 indică varianta 2.

 

Concluzia, în funcție de cifre, nu de titluri

  • Decembrie 2025 a fost slab comparativ cu un vârf atipic

  • Anual, scăderea este moderată, nu un colaps

  • Oferta este mai mică (livrări + autorizații)

  • Cererea este filtrată de dobânzi și TVA

Asta nu arată o piață care pică.
Poate arăta o piață tensionată, selectivă sau cu lipsă de lichiditate.

Îmi vei spune de apartamentele vechi din piață, dar te las cu o întrebare: cine vinde la un preț mai mic decât acum 6 luni fără să fie motivat să facă asta?

Dacă vrei să citești mai multe articole, dar și să interacționezi cu mine, te invit în comunitatea Smart Money România, pe Facebook.

Intră în comunitate